Maramuresul Istoric
sâmbătă, 28 aprilie 2012
Ai planuri de vacanta?
Daca ai planuri de vacanta, ai gasit locul potrivit. Daca planuiesti sa pleci un doar weekend sau ai mai multe zile de vacanta, suntem pregatiti cu o destinatie grozava, Poienile Izei, care este inima Maramuresului, si ceea ce e si mai interesant pe bani putini. Aici veti gasi cele mai attractive oferte de cazare pentru vacanta familiei tale, din trei motive: 1. conditii de cazare foarte bune, cu gazed primitoare ce va vor face sa va simtiti ca acasa; 2. mancare traditionala, cu produse ecologice din gradina proprie, naturale de la mama lor. Si ce e si mai interesant la noi in localitate, ceea ce nu gasiti in tot Maramuresul, poate nici in tara, mancarea si bautura sunt la discretie, nu sunt pe portii, si toate la acelasi pret. 3. preturi mici, si avantajoase Daca calatoresti cu prietenii, vei avea avea posibilitatea de a face ceea ce-ti doresti, profitand si de beneficiile pe care le are o vacanta in grup
Musai de aflat
Nu
ştiu câţi dintre moroşeni vor şti că Maramu’ ul lor să află tomna în
irima (inima) Europei. Din punct de vedere geografic. Că la 17 km de
‘capitala’ Maramureşului istoric, Sighetu Marmaţiei, poţi să vezi şi azi
o bornă aşezată acolo de societatea geografică austro-ungară, încă de
la finele secolului al XIX-lea, bornă care marchează echidistanţa dintre
coastele arctice ale Norvegiei in nord, litoralul Cretei în sud, coasta
irlandeză în vest şi crestele munţilor Ural în est. Mai scurţi la
vorbă, ei îţi vor spune că ţara lor îi acolo unde atârni harta României
în cui.
Nu ştiu pentru câţi dintre ei e important că zona montană reprezintă 43% din teritoriu. Ei ştiu ca li-s dragi munţii lor: Rodnei, Maramureşului, Gutâi şi Ţibleş, care le au dat lemnu pentru porţi, case, biserici şi le-au dat păşuni, pe care işi duc la păscut mioarele.
Ce, climă temperat-continentală?! Moroşenii o să-ţi zică să nu ţi uiţi clopu’ cînd meri la coasă, că-i tare cald, să nu te hărniceşti de Sântilie (Sfântul Ilie) în câmp, că te trăsneşte, şi iarna să ţi iei o şubă, că alminteri îţi ingheaţă cioantele.
Să nu le pomeneşti de reţea hidrografică. Ei ştiu una şi bună: că-s acasă pe Valea Izei, a Marei, a Cosăului, a Vişeului sau a Lăpuşului, iar zonele etnografice de care aparţin îs Ţări: Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Codrului şi Ţara Maramureşului (sau Maramureşul istoric).
Cum ajungi la ei? De vrei să ajungi în Ţara Maramureşului, ţinutul unde s-au păstrat cel mai bine tradiţiile şi arta populară, poţi să porneşti din Baia Mare, reşedinţa judeţului. Cel mai scurt drum este şoseaua naţională DN18 peste Pasul Gutâi (Baia Mare-Baia Sprie-Pasul Gutâi-Mara – Valea Izei – Poienile Izei). Dacă vrei să admiri o panoramă a întregii Ţări a Maramureşului, Agentia Corporate Travel te pot duce pe traseul Baia Mare-Baia Sprie-Cavnic-Pasul Neteda-Budeşti-Barsana-Poienile Izei-Ieud-Moisei-Borsa, pentru a vizita si a cunoaste Maramuresul Istoric.
Nu ştiu pentru câţi dintre ei e important că zona montană reprezintă 43% din teritoriu. Ei ştiu ca li-s dragi munţii lor: Rodnei, Maramureşului, Gutâi şi Ţibleş, care le au dat lemnu pentru porţi, case, biserici şi le-au dat păşuni, pe care işi duc la păscut mioarele.
Ce, climă temperat-continentală?! Moroşenii o să-ţi zică să nu ţi uiţi clopu’ cînd meri la coasă, că-i tare cald, să nu te hărniceşti de Sântilie (Sfântul Ilie) în câmp, că te trăsneşte, şi iarna să ţi iei o şubă, că alminteri îţi ingheaţă cioantele.
Să nu le pomeneşti de reţea hidrografică. Ei ştiu una şi bună: că-s acasă pe Valea Izei, a Marei, a Cosăului, a Vişeului sau a Lăpuşului, iar zonele etnografice de care aparţin îs Ţări: Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Codrului şi Ţara Maramureşului (sau Maramureşul istoric).
Cum ajungi la ei? De vrei să ajungi în Ţara Maramureşului, ţinutul unde s-au păstrat cel mai bine tradiţiile şi arta populară, poţi să porneşti din Baia Mare, reşedinţa judeţului. Cel mai scurt drum este şoseaua naţională DN18 peste Pasul Gutâi (Baia Mare-Baia Sprie-Pasul Gutâi-Mara – Valea Izei – Poienile Izei). Dacă vrei să admiri o panoramă a întregii Ţări a Maramureşului, Agentia Corporate Travel te pot duce pe traseul Baia Mare-Baia Sprie-Cavnic-Pasul Neteda-Budeşti-Barsana-Poienile Izei-Ieud-Moisei-Borsa, pentru a vizita si a cunoaste Maramuresul Istoric.
Mitologie Maramureseana
Ţăranii de-aici îşi amintesc de obiceiuri ciudate şi arătări fabuloase. Fata Pădurii, înaltă, cu spatele ca o covată, cu părul lung, îmbrăcată intr-o camaşă albă.
Prin
cântecul ei prelung continuu "hab, hi, hab ra" îi atrag pe ciobani de
la stana, noaptea în timpul somnului, ducându-i la ea acasa în stâncile
greu accesibile, folosindu-i mai multe zile insir, iar pe unii
pierzândui. Personaj fascinant des întâlnit în
poveştile lor, mai poate lua încă diferite chipuri. Iar cei care au
văzut-o sau au auzit-o nu sunt puşi la îndoiala.
Din gura ţărăncilor, aflăm de vrăji şi descântece vechi, unele doar o amintire, altele păstrate şi practicate ca de la facerea lumii. Nu puţine din ele au puternică încărcătură erotică. Iată, de pildă, pe vremuri se făceau descântece prin care femeile aduceau la ele, prin văzduh, pe flăcăii care le erau dragi. În zilele noastre, de Sf. Andrei sau de Bobotează, se fac vrăji prin care tinerele fete vor să-şi afle ursitul. În noaptea de Anul Nou, fetele de maritat ies tarziu, la miezul noptii, se duc lângă butucul pe care se crapă lemnele şi stau acolo tăcute, aşteptând să audă vreun sunet. Dacă se aude câine lătrând, se zice că vor avea bărbaţi răi, iar dacă se-aude un cântat de cocoş, vor avea barbaţi buni.
Tot pentru fetele de măritat, există descântece cu plante magice, menite să le afle bărbat. Dintre toate plantele cu astfel de virtuţi, mătrăguna are puteri nemăsurate. Ritualul de alegere a plantei nu este însă unul oricare. În zori de zi, femeile merg să caute mătrăguna într-o "pădure surdă", depărtată de sat, ca să nu se audă cântecul cocoşului. Orice sunet: de cocos, de lătrat sau voce de barbat anulează vraja. Planta, o dată găsită, se taie de la rădăcină, cu incantaţii, iar fetele nemăritate dansează aproape goale în jurul mătrăgunei, zicând: "Mătrăgună, poamă bună, mărită-mă peste-o lună."
Din gura ţărăncilor, aflăm de vrăji şi descântece vechi, unele doar o amintire, altele păstrate şi practicate ca de la facerea lumii. Nu puţine din ele au puternică încărcătură erotică. Iată, de pildă, pe vremuri se făceau descântece prin care femeile aduceau la ele, prin văzduh, pe flăcăii care le erau dragi. În zilele noastre, de Sf. Andrei sau de Bobotează, se fac vrăji prin care tinerele fete vor să-şi afle ursitul. În noaptea de Anul Nou, fetele de maritat ies tarziu, la miezul noptii, se duc lângă butucul pe care se crapă lemnele şi stau acolo tăcute, aşteptând să audă vreun sunet. Dacă se aude câine lătrând, se zice că vor avea bărbaţi răi, iar dacă se-aude un cântat de cocoş, vor avea barbaţi buni.
Tot pentru fetele de măritat, există descântece cu plante magice, menite să le afle bărbat. Dintre toate plantele cu astfel de virtuţi, mătrăguna are puteri nemăsurate. Ritualul de alegere a plantei nu este însă unul oricare. În zori de zi, femeile merg să caute mătrăguna într-o "pădure surdă", depărtată de sat, ca să nu se audă cântecul cocoşului. Orice sunet: de cocos, de lătrat sau voce de barbat anulează vraja. Planta, o dată găsită, se taie de la rădăcină, cu incantaţii, iar fetele nemăritate dansează aproape goale în jurul mătrăgunei, zicând: "Mătrăgună, poamă bună, mărită-mă peste-o lună."
Păstrate în sân şi apoi in pod, frunzele de mătrăgună vrăjesc bărbatul dorit, îl leagă, îi iau minţile.
Mai
sunt intalnite ursitoarele, fiinţe legendare din basmele românesti, dar
cu specific local. Intervin pentru fixarea destinului la copii sau la
tinerele fete dornice să se mărite cu cine vor ele, uneori împotriva
voinţei flăcăului, folosindu-se de farmece.
În
Maramureş, există convingerea că bosorcăii (vrăjitorii), vârcolacii,
duhurile rele pot fura de la distanţă laptele din ugerul vacilor. Pentru
a ţine tot ce-i necurat departe, trebuie respectate anumite prescripţii
magice: laptele să nu cure (curgă) pe pe
spori (sobă), pentru ca focul starte (stârpeşte) vaca; tot de aceea, nu
ai voie să bagi cuţitu in lapte. Sunt cunoscute diverse ritualuri menite
să întoarcă laptele, o dată ce a fost furat. Este cea mai intalnita
credinta printre oameni.
Printre localnicii satelor, mai există lecuitori care folosesc rituri precreştine, oamenii mai cred în deochi, in farmece, în puterile plantelor, în semnele rele si bune. Cum ţăranii sunt însă foarte religioşi, practică doar magia albă, care este in relatie buna cu credinţa în Dumnezeu .
Printre localnicii satelor, mai există lecuitori care folosesc rituri precreştine, oamenii mai cred în deochi, in farmece, în puterile plantelor, în semnele rele si bune. Cum ţăranii sunt însă foarte religioşi, practică doar magia albă, care este in relatie buna cu credinţa în Dumnezeu .
Bucatarie Traditionala
Dacă ajungi în casa moroşanului, nu te lasă să pleci neomenit,
Dacă ajungi în casa moroşanului, nu te lasă să pleci neomenit, batăr (măcar) cu nişte slană (slănină) şi pită (pâine). Pe mesele îmbelşugate se aşază curechi umpluţi (sarmale), şi brânză, cârnaţ, şi pancove (gogoşi), şi scoverze (clătite) cu groştior (smântână), şi câte şi mai câte bunătaţi proaspete, făcute numai din produsele proprii.
In casele maramureşene, mămăliga
(coleşa) cunoaşte cele mai felurite ipostaze. Poate să ţină şi in loc
de pâine. Apoi se face mămăligă pe pături, se fac chiftele de mămăligă
şi, deşi pare a fi un soi de bizarerie culinară, mămăliga cu ligtari
(dulceaţă) e o delicatesă. Balmoşul e specialitatea ciobanilor, dar nu e
nevoie să urci până la stână ca să guşti din el. O să ţi-l gătească şi o
gospodină cum ştie ea mai bine.
Există felurite obiceiuri legate de bucate. De pildă, în Sâmbăta de Paşte, în Maramureş
se face Pasca, o paine făcută cu branză din 7 chifle adunate împreună
într-o tepşă (tava rotunda). Pasca trebuie făcută de o femeie văduvă,
iar pe fiecare chiflă se pune o pecete cu pechetariul(o ştampilă din
lemn în formă de cruce cu însemne greceşti). După ce se sfinţeşte Pasca
în ziua de Paşte, timp de trei zile se manâncă pe stomacul gol înainte
de mancare.
Toate astea nu s-ar duce bine pe gât, dacă nu iei un deţ (înghiţitură, duşcă)de horincă
(ţuică). Horinca, o licoare a Maramureşului! Producerea ei este un
adevărat ritual de artă domestică. Bărbaţii de-aici se ţin mândri că
nicăieri în ţară nu afla horincă mai bună ca-n satele moroşene. Se
cunosc şi diverse probe, teste care să aducă mărturia calităţii ei. Dacă
freci în palme un strop de horincă, ea trebuie să capete un miros
aparte, precum cel al mierii. Apoi, după ce e turnată în pahare, face un
guler de mărgeluţe. Care trebe să ţină cât ai zice un Tatăl Nostru.
Maramureşenii sunt buni credincioşi, să nu uităm asta. Şi cu cât sunt
mărgeluţele astea mai dese şi mai multe, cu atât e horinca mai bună.
Un sfat binevenit: la o degustare, ţineţi un pahar de apă prin preajmă, ca să vă stingă focul din gâtlej.
Vă invităm să călcaţi pragul maramureşenilor, la pensiunile turistice din zonă,
unde o să găsiţi o varietate de bucate tradiţionale, făcute numai din
produse naturale şi din grădina proprie. Vă garantăm că nu o să
regretaţi, şi suntem convinşi că o să reveniti cu următoarea ocazie,
pentru că gazdele care vă cazează la pensiunile nu o să vă lase să
plecaţi cu una cu două, şi o să vă pună de merinde pe drum, să nu vă
prindă foamea pe drum.
Nu degeaba se spune “Vii ca turist, şi pleci ca prieten” pentru ca maramureşenii sunt oameni prietenoşi şi omenoşi.
Calator in Maramures 2
Domniţa ne lămureşte că-n Poienile Izei oamenii păstrează tradiţiile pentru că sînt uniţi şi chiar formează o comunitate, în adevăratul (şi de multe ori pierdutul) sens al cuvîntului. Motivul pentru care oamenii sînt atît de apropiaţi, este, în opinia gazdei noastre, religia comună: cei din sat sînt cu toţii români, şi ortodocşi. Nu prea politic corect, vom spune noi, toţi cei şcoliţi împotriva discriminărilor de tot felul. Dar aici nu e vorba de dicriminare, satul s-a nimerit să fie aşa, şi oamenii profită de această atmosferă patriarhală. Ar fi şi mai desuet, şi retrograd, dacă aş spune că mi-a dat senzaţia unui loc binecuvîntat de Dumnezeu – pot însă avea scuza că m-am molipsit de spiritul local: cum intra cineva pe uşă, acolo, spunea „Lăudăm pe Iisus!“. Iar cînd am fost să vizităm vechea (de la 1604) şi foarte frumos pictata biserică din lemn locală, băiatul preotului, el însuşi cu o figură de heruvim supraponderal, ne-a explicat scena Judecăţii de Apoi cu atîta inocenţă, încît chiar am fost convinşi că, dacă vom lucra duminica, o s-o băgăm pe mînecă. De altfel, şi tatăl lui, preotul, împreună cu biserica nouă din Poienile Izei, au o istorie miraculoasă: în 1987, sătenii s-au hotărît să construiască o nouă biserică, pentru că cea veche era neîncăpătoare. Banii s-au strîns, construcţia a fost începută, dar în noaptea de 17 august 1987, cînd se pregătea sfinţirea terenului, preotul de atunci a avut un vis: a visat că biserica se va face, dar că, atunci cînd va ajunge la turnul mare, el va muri. În realitate, s-a întîmplat chiar aşa: în noaptea de 27 martie, cînd ajunseseră la al treilea turn, sătenii aşteptau să le vină materialul. Acesta era adus noaptea, pentru că numai atunci aveau voie să lucreze. Maşina cu materialele a derapat şi l-a lovit pe preot, care a murit aproape imediat. Ca să nu o lase pe preoteasă pe drumuri cu 3 copii (dacă ar fi venit alt preot ar fi ocupat el casa parohială) sătenii au hotărît s-o mărite pe fata cea mare a preotului, Smaranda, cu un alt preot. Oamenii din sat i-au găsit soţ, fata l-a plăcut, au rămas împreună pînă-n ziua de azi, el este actualul preot, care slujeşte acum în biserica nouă, imensă şi terminată.
Ce s-a întîmplat atunci e tipic pentru locuitorii din Poienile Izei: acolo, ne explică Domniţa, toţi ştiu unul de altul şi se feresc să facă lucruri rele, ca să nu intre în gura lumii. Dacă au o problemă, se adresează preotului sau primarului (liberalul Vasile Dunca), care sînt nonstop la dizpoziţia sătenilor. De altfel, primarul a ajutat la salvarea singurilor consăteni năpăstuiţi de inundaţii, iar întreg satul a pus, apoi, mînă de la mînă, pentru a le reface casa. Divorţuri, în Poienile Izei, nu s-au prea pomenit, decît vreo două: altfel, oamenii mai rabdă şi nu riscă să se facă de ruşine.
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, sătenii nu prea ştiu cu ce se mănîncă, în afară de cipurile vacilor, şi au tot soiul de temeri. Domniţa, în schimb, crede că va fi bine.
Evenimente in Maramures
Afla cand au loc Serbarile lenkerului, Udatoriu din Surdesti, Tanjaua
de pe Mara, Festivalul Gulasului de la Ocna Sugatag, Hora de la Prislop
ori Sarbatoarea Castanelor din Baia Mare. Traditii si obiceiuri
populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri folclorice,
concerte in aer liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini
ori Borsa, cenacluri literare, toate prezentate intr-un calendar al
evenimentelor programate in fiecare luna a anului.
IANUARIE
Obiceiuri de Anu Nou si Sfantu Vasile: In Maramures, Anul Nou e doldora de credinte si obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, talmacite, arata cum va fi tot anul care vine; cetele de uratori care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua si Plugusorul stau la loc de cinste in aceasta zi;
- Obiceiuri de Boboteaza: Casele tuturor credinciosilor sunt sfintite cu agheasma de preotul comunitatii; sosirea lui e vestita de cete de copii care ureaza gazdelor belsug; semnificatia crestina a zilei se impleteste cu vechi credinte si practici magice de aflare a ursitului;
Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna - Salistea de Sus: Grupuri de copii de pe Valea Izei mentin spiritul sarbatorilor de iarna prin colinde si vechi obiceiuri de iarna;
- ”Verjel” – Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul Ion, doua zile si doua nopti de bal taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru a juca impreuna si pentru a se cunoaste mai bine
- Craciunul si Anul Nou dupa Calendarul Iulian: Ucrainenii din Sighet, Rona de Sus, Poienile de sub Munte, Ruscova, Remeti, Bocicoiu Mare, Repedea, Bistra, sarbatoresc Craciunul si Anul Nou dupa calendarul vechi;
– ”Dantul Cosercilor” – Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc de-acasa coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care mai ”mandre”;
FEBRUARIE
- Campionatul national de schi-biathlon - Baia Sprie: Statiunea Suior “ascunde” una dintre cele mai cautate partii de schi din judet, iar in acest an aici se vor intrece cei mai curajosi schiori din tara
- Lasata Secului (Inceputul Postului Mare): In ultima duminica dinaintea Postului Mare, in satele maramuresene se lasa cu joc si ceterasi pana in zori,”Dantul Lasarii” prevestind inceputul postului. Buni crestini, maramuresenii nu vor mai petrece timp de sapte saptamani, pana la Sfintele Pasti;
MARTIE
- Serbarile lenkerului – Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi, demonstratii de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi confectionat primul lenker din tara, pe la inceputul secolului trecut
Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe inserat, in fiecare gospodarie, se aprinde cate un foc menit sa fereasca locul de boli si necazuri;
APRILIE
- Obiceiuri de Florii
: In curtile bisericilor au loc ”procesiuni” de crengute de salcie inflorita; ramurile vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. Tot de Florii, in satele din Tara Lapusului are loc ”Masa Mosilor” (pomana mortilor);
- Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere, mersul cu pasca la sfintit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri pre crestine;
- Obiceiul de primavara ”Udatoriu″ – Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este sarbatorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (”udatoriul”). Dupa ritualul de celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului!
- “Zambete in Prier” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor coordonat de Uniunea Epigramistilor din Romania; Intrarea libera, iesirea pe baza de zambet!
- Festivalul folcloric ”Cate flori pe Iza-n sus″ – Dragomiresti: In Duminica Tomii, biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa se imbrace in straie de sarbatoare. Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc;
MAI
– ”Tanjaua de pe Mara’’ – Hoteni: Stravechi ritual, bogat si viu colorat, de celebrare a primului om iesit la arat. Numele obiceiului vine de la “tanja”,
protapul folosit pentru a prinde vitele la plug
- Sarbatoarea Portului Popular -Cupseni: Ansambluri folclorice, muzica populara, obiceiuri de nunta autentice din Tara Lapusului;
- Festivalul de cantece si dansuri populare ”Floare mandra de pe Iza" – Sieu: Doua zile de folclor autentic, in cadrul unui festival cu traditie;
– ”Intalnire cu fiii satului″ si festivalul de folclor ”Nu va uitati ca-s micut″ – Budesti: In frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate sa cante si sa joace ansambluri populare de copii din toate zonele Maramuresului
- Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau paltini;
– ”Armindenii Rogozului” – Rogoz: De Rusalii, flacaii din sat confectioneaza si inalta in mijlocul satului o prajina inalta de lemn (Armindenul) impodobita cu cununi de flori. Armindenul este simbolul inaltarii si al renasterii;
– ”Sarbatoarea Narciselor”- Repedea: Parada portului popular, spectacole ale ansamblurilor folclorice in comuna care se mandreste cu cea mai intinsa poiana de narcise din zona;
– ”Armonii de primavara” - Viseu de Sus: Festival interjudetean de literatura si folclor, coordonat de Uniunea Scriitorilor Romani si de Asociatia Internationala de Folclor
IUNIE
- “Jocul Valenarilor”- Valeni: Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul de pe Valea Cosaului
- Joc barbatesc - Petrova: Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului barbatesc nu gasesti cat ii Maramuresul.In plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si masoare talentul intr-un concurs de batut doba;
- Serbarile Chioarului – Somcuta Mare: Spectacole de muzica populara cu invitati din Zona Chioarului, parada portului popular
- Sarbatoarea cositului si a placintelor – Mesteacan: Femeile din Mesteacan se intrec atat in coptul placintelor crete, cat si in aptitudini ”barbatesti”, precum cositul. Ca si cum aceste calitati n-ar fi de-ajuns, concurentele au parte si de o proba artistica si de una de cultura generala
- Obiceiuri de Sanziene: Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si impodobesc cu ele portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul de manifestari:
- serbare campeneasca “Sanzienele“ – Baita de sub Codru
- festivalul folcloric “Cununa de Sanziene“ – Tautii Magheraus;
- festival folcloric interjudetean “Nopti de Sanziene“ – Borsa;
- festival folcloric “Hai Marii la Sanziene”- Rona de Jos;
- Serbarile Viseului: Spectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare, manifestari culturale in orasul din inima Maramuresului istoric;
– ”Dantul de Sanpetru” - Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din Sindresti isi sarbatoreste hramul. Iar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de mare joc in sat
- Hramul Manastirii Barsana: Hramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua Soborului Sfintilor 12 apostoli, zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu mare la frumoasa manastire de pe Valea Izei, sa se inchine;
IULIE
- Festivalul international al nuntilor – Vadu Izei: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si joc ca la nuntile traditionale adevarate
- “Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas”- Dumbravita: Un bun prilej de a face cunostinta cu obiceiurile ”satelor de pe Fisculas”, dar si de a sarbatori comuna Dumbravita
- Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu Marmatiei: Participa elevi selectati in urma unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori romani si straini;
- Serbarile orasului Seini: Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii delectandu-se si cu un festival al berii
- Sfantul Prooroc Ilie - Hramul Manastirii din Dragomiresti: In fiecare an, de Sfantul Ilie credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni;
- Zilele orasului Salistea de Sus: Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori orasul
AUGUST
- Serbarile Cavnicului: Cavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer liber, intreceri, campionatul ”joagarelor” (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii
– ”Sus pe Valea Vaserului” – Valea Vaserului: Activitati ale minoritatilor de etnie germana in colaborare cu Forul Democrat German
- “Festivalul Gulasului” – Ocna Sugatag: Bucatari amatori si profesionisti se intrec in retete ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc premierea castigatorului. Mancarea e musai udata cu horinca
- Obiceiuri de Sfanta Maria Mare: Grupuri de pelerini, imbracati in alb, se indreapta catre manastiri, cantand cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria;
- “Festivalul Stuparilor” – Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura;
- “Hora la Prislop” - pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu ansambluri din Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj ”inaltator” si ospat imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina
- “Zilele Culturii Roza Rozalina”-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor autentic si serbari campenesti
- “Pantru Mandra din Botiza”-Botiza: Tropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se aud pana in satele invecinate
SEPTEMBRIE
- Jocul Satului-Hoteni: In curtea gazdelor, ceterasii zic fara “hodina” (odihna), iar fetele si flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi “omeniti” cu sarmale , “pancove” (gogosi ) si horinca
- Nasterea Maicii Domnului – Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de sticla si picturi datand din secolele 15-16;
- “Targul cepelor - Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului” - Asuaju de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi ”doamna-mare
- Festival Concurs al Primasilor din Maramures “Victor Negrea”- Somcuta Mare: Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele celui mai cunoscut ”primas” din zona
– ”Toamna Chioreana”, Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si invitate, sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean;
- “Sarbatoarea Castanelor” – Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare isi scoate la iveala ”tezaurul” de castane comestibile
OCTOMBRIE
- “Balul Strugurilor”- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in societate
- “Festivalul international de poezie”- Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri de poezie si lansari de carte;
– ”Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti“: Recital de poezie, discutii, amintiri, imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin Tara Maramuresului, decernare de premii
- Sfanta Paraschiva - Hramul bisericilor de lemn din Poienile Izei si Desesti (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn din Poienile Izei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii;
- Festival folcloric "Alina-te, dor alina!" - Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei
NOIEMBRIE
- Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea;
- Joc la Sura- Grosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului Dumitru Dobrican care este si mare gazda
- “Cant si joc pe plai strabun”- Dumbravita: Dumbravitenii joaca pentru ultima oara inaintea Postului Craciunului
-Intrarea in Biserica a Maicii Domnului – Hramul bisericii de lemn din Barsana (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai spune si ”biserica umblatoare”, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost stabilita pe dealul Ibarului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati;
- Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;
DECEMBRIE
- Activitati dedicate Zilei Nationale a Romaniei;
- Festivalul Hanuka – Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste Hanuka, victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului;
- Sf. Nicolae – Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si camasa de zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta alte elemente de atractie pentru orice vizitator;
- Festival folk ”Decembra" – Cavnic:
- Festivalul interjudetean de colinde si datini ”Veniti crestini la Viflaim” - Viseu de Sus: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri si traditii specifice Sfintelor Sarbatori de Craciun in rasunetul cald al colindelor;
- “Zilele culturii chiorene” - Somcuta Mare: O saptamana de colocvii, concerte, expozitii dedicate culturii Tarii Chioarului
- Obiceiuri de Craciun: In Maramures, de Craciun lumina nu se stinge toata noaptea si nici o casa nu ramane necolindata; obiceiuri frumoase, incarcate de semnificatii, pe care oameni din toate zarile vin sa le admire, pentru a se bucura de un Craciun adevarat;
IANUARIE
Obiceiuri de Anu Nou si Sfantu Vasile: In Maramures, Anul Nou e doldora de credinte si obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, talmacite, arata cum va fi tot anul care vine; cetele de uratori care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua si Plugusorul stau la loc de cinste in aceasta zi;
- Obiceiuri de Boboteaza: Casele tuturor credinciosilor sunt sfintite cu agheasma de preotul comunitatii; sosirea lui e vestita de cete de copii care ureaza gazdelor belsug; semnificatia crestina a zilei se impleteste cu vechi credinte si practici magice de aflare a ursitului;
Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna - Salistea de Sus: Grupuri de copii de pe Valea Izei mentin spiritul sarbatorilor de iarna prin colinde si vechi obiceiuri de iarna;
- ”Verjel” – Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul Ion, doua zile si doua nopti de bal taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru a juca impreuna si pentru a se cunoaste mai bine
- Craciunul si Anul Nou dupa Calendarul Iulian: Ucrainenii din Sighet, Rona de Sus, Poienile de sub Munte, Ruscova, Remeti, Bocicoiu Mare, Repedea, Bistra, sarbatoresc Craciunul si Anul Nou dupa calendarul vechi;
– ”Dantul Cosercilor” – Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc de-acasa coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care mai ”mandre”;
FEBRUARIE
- Campionatul national de schi-biathlon - Baia Sprie: Statiunea Suior “ascunde” una dintre cele mai cautate partii de schi din judet, iar in acest an aici se vor intrece cei mai curajosi schiori din tara
- Lasata Secului (Inceputul Postului Mare): In ultima duminica dinaintea Postului Mare, in satele maramuresene se lasa cu joc si ceterasi pana in zori,”Dantul Lasarii” prevestind inceputul postului. Buni crestini, maramuresenii nu vor mai petrece timp de sapte saptamani, pana la Sfintele Pasti;
MARTIE
- Serbarile lenkerului – Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi, demonstratii de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi confectionat primul lenker din tara, pe la inceputul secolului trecut
Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe inserat, in fiecare gospodarie, se aprinde cate un foc menit sa fereasca locul de boli si necazuri;
APRILIE
- Obiceiuri de Florii
: In curtile bisericilor au loc ”procesiuni” de crengute de salcie inflorita; ramurile vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. Tot de Florii, in satele din Tara Lapusului are loc ”Masa Mosilor” (pomana mortilor);
- Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere, mersul cu pasca la sfintit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri pre crestine;
- Obiceiul de primavara ”Udatoriu″ – Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este sarbatorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (”udatoriul”). Dupa ritualul de celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului!
- “Zambete in Prier” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor coordonat de Uniunea Epigramistilor din Romania; Intrarea libera, iesirea pe baza de zambet!
- Festivalul folcloric ”Cate flori pe Iza-n sus″ – Dragomiresti: In Duminica Tomii, biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa se imbrace in straie de sarbatoare. Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc;
MAI
– ”Tanjaua de pe Mara’’ – Hoteni: Stravechi ritual, bogat si viu colorat, de celebrare a primului om iesit la arat. Numele obiceiului vine de la “tanja”,
protapul folosit pentru a prinde vitele la plug
- Sarbatoarea Portului Popular -Cupseni: Ansambluri folclorice, muzica populara, obiceiuri de nunta autentice din Tara Lapusului;
- Festivalul de cantece si dansuri populare ”Floare mandra de pe Iza" – Sieu: Doua zile de folclor autentic, in cadrul unui festival cu traditie;
– ”Intalnire cu fiii satului″ si festivalul de folclor ”Nu va uitati ca-s micut″ – Budesti: In frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate sa cante si sa joace ansambluri populare de copii din toate zonele Maramuresului
- Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau paltini;
– ”Armindenii Rogozului” – Rogoz: De Rusalii, flacaii din sat confectioneaza si inalta in mijlocul satului o prajina inalta de lemn (Armindenul) impodobita cu cununi de flori. Armindenul este simbolul inaltarii si al renasterii;
– ”Sarbatoarea Narciselor”- Repedea: Parada portului popular, spectacole ale ansamblurilor folclorice in comuna care se mandreste cu cea mai intinsa poiana de narcise din zona;
– ”Armonii de primavara” - Viseu de Sus: Festival interjudetean de literatura si folclor, coordonat de Uniunea Scriitorilor Romani si de Asociatia Internationala de Folclor
IUNIE
- “Jocul Valenarilor”- Valeni: Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul de pe Valea Cosaului
- Joc barbatesc - Petrova: Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului barbatesc nu gasesti cat ii Maramuresul.In plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si masoare talentul intr-un concurs de batut doba;
- Serbarile Chioarului – Somcuta Mare: Spectacole de muzica populara cu invitati din Zona Chioarului, parada portului popular
- Sarbatoarea cositului si a placintelor – Mesteacan: Femeile din Mesteacan se intrec atat in coptul placintelor crete, cat si in aptitudini ”barbatesti”, precum cositul. Ca si cum aceste calitati n-ar fi de-ajuns, concurentele au parte si de o proba artistica si de una de cultura generala
- Obiceiuri de Sanziene: Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si impodobesc cu ele portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul de manifestari:
- serbare campeneasca “Sanzienele“ – Baita de sub Codru
- festivalul folcloric “Cununa de Sanziene“ – Tautii Magheraus;
- festival folcloric interjudetean “Nopti de Sanziene“ – Borsa;
- festival folcloric “Hai Marii la Sanziene”- Rona de Jos;
- Serbarile Viseului: Spectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare, manifestari culturale in orasul din inima Maramuresului istoric;
– ”Dantul de Sanpetru” - Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din Sindresti isi sarbatoreste hramul. Iar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de mare joc in sat
- Hramul Manastirii Barsana: Hramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua Soborului Sfintilor 12 apostoli, zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu mare la frumoasa manastire de pe Valea Izei, sa se inchine;
IULIE
- Festivalul international al nuntilor – Vadu Izei: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si joc ca la nuntile traditionale adevarate
- “Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas”- Dumbravita: Un bun prilej de a face cunostinta cu obiceiurile ”satelor de pe Fisculas”, dar si de a sarbatori comuna Dumbravita
- Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu Marmatiei: Participa elevi selectati in urma unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori romani si straini;
- Serbarile orasului Seini: Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii delectandu-se si cu un festival al berii
- Sfantul Prooroc Ilie - Hramul Manastirii din Dragomiresti: In fiecare an, de Sfantul Ilie credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni;
- Zilele orasului Salistea de Sus: Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori orasul
AUGUST
- Serbarile Cavnicului: Cavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer liber, intreceri, campionatul ”joagarelor” (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii
– ”Sus pe Valea Vaserului” – Valea Vaserului: Activitati ale minoritatilor de etnie germana in colaborare cu Forul Democrat German
- “Festivalul Gulasului” – Ocna Sugatag: Bucatari amatori si profesionisti se intrec in retete ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc premierea castigatorului. Mancarea e musai udata cu horinca
- Obiceiuri de Sfanta Maria Mare: Grupuri de pelerini, imbracati in alb, se indreapta catre manastiri, cantand cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria;
- “Festivalul Stuparilor” – Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura;
- “Hora la Prislop” - pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu ansambluri din Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj ”inaltator” si ospat imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina
- “Zilele Culturii Roza Rozalina”-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor autentic si serbari campenesti
- “Pantru Mandra din Botiza”-Botiza: Tropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se aud pana in satele invecinate
SEPTEMBRIE
- Jocul Satului-Hoteni: In curtea gazdelor, ceterasii zic fara “hodina” (odihna), iar fetele si flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi “omeniti” cu sarmale , “pancove” (gogosi ) si horinca
- Nasterea Maicii Domnului – Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de sticla si picturi datand din secolele 15-16;
- “Targul cepelor - Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului” - Asuaju de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi ”doamna-mare
- Festival Concurs al Primasilor din Maramures “Victor Negrea”- Somcuta Mare: Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele celui mai cunoscut ”primas” din zona
– ”Toamna Chioreana”, Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si invitate, sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean;
- “Sarbatoarea Castanelor” – Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare isi scoate la iveala ”tezaurul” de castane comestibile
OCTOMBRIE
- “Balul Strugurilor”- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in societate
- “Festivalul international de poezie”- Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri de poezie si lansari de carte;
– ”Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti“: Recital de poezie, discutii, amintiri, imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin Tara Maramuresului, decernare de premii
- Sfanta Paraschiva - Hramul bisericilor de lemn din Poienile Izei si Desesti (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn din Poienile Izei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii;
- Festival folcloric "Alina-te, dor alina!" - Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei
NOIEMBRIE
- Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea;
- Joc la Sura- Grosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului Dumitru Dobrican care este si mare gazda
- “Cant si joc pe plai strabun”- Dumbravita: Dumbravitenii joaca pentru ultima oara inaintea Postului Craciunului
-Intrarea in Biserica a Maicii Domnului – Hramul bisericii de lemn din Barsana (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai spune si ”biserica umblatoare”, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost stabilita pe dealul Ibarului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati;
- Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;
DECEMBRIE
- Activitati dedicate Zilei Nationale a Romaniei;
- Festivalul Hanuka – Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste Hanuka, victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului;
- Sf. Nicolae – Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si camasa de zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta alte elemente de atractie pentru orice vizitator;
- Festival folk ”Decembra" – Cavnic:
- Festivalul interjudetean de colinde si datini ”Veniti crestini la Viflaim” - Viseu de Sus: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri si traditii specifice Sfintelor Sarbatori de Craciun in rasunetul cald al colindelor;
- “Zilele culturii chiorene” - Somcuta Mare: O saptamana de colocvii, concerte, expozitii dedicate culturii Tarii Chioarului
- Obiceiuri de Craciun: In Maramures, de Craciun lumina nu se stinge toata noaptea si nici o casa nu ramane necolindata; obiceiuri frumoase, incarcate de semnificatii, pe care oameni din toate zarile vin sa le admire, pentru a se bucura de un Craciun adevarat;
Cabana Izvorul lui Dragos
Pensiunea este un loc ideal de cazare pentru turistii care doresc sa petreaca un sejur in sezonul de ski, ori pentru cei care doresc sa descopere frumusetile Maramuresului.
Va punem la dispozitie 6 camere cu pat dublu matrimonial pentru 12 persoane, 2 bai comune, cu bucatarie proprie.
Dotari si servicii: tv color, cablu tv, pastravarie prorie, inchiriere de ATV-uri, incalzire centrala / apa calda non-stop, ghid turistic pentru zona Borsa-Maramures.
Obiective turistice: Rezervatia naturala Pietrosul Rodnei, Cascada Cailor, partia de schi dotata cu telescaun in apropiere, trambulina naturala de sarituri cu inaltimea de 90m, izvoare de apa minerala, Lacurile Iezer, Lala, Stiol, Varful Pietrosul Rodnei, Valea Vaserului, aici va puteti plimba cu mocanita, Pasul Prislop, manastiri maramuresene de pe valea Izei si Valea Viseului, Memorialul Durerii, Cimitirul Vesel de la Sapanta, Manastirea Sapanta Peri cu cel mai inalt turn din Europa.
Facilitati disponibile
Gratar
Pastravarie
Inchiriere ATV-uri
Bucatarie
Parcare proprie
Sala de mese
Programe turistice
Cablu TV
Frigider
Inchiriere articole sportive
Incalzire centrala
Calator in Maramures
DOMNIŢA ŞI „HANUL“ EI
În Poienile Izei, una din renumitele comune maramureşene, am avut revelaţia să descopăr tocmai acest mod de viaţă tradiţional, deşi datele de pornire erau altele: un sat prosper, cu 375 de gospodării şi cam 800 de locuitori, în momentul de faţă preocupat, în mare parte, de agroturism – există deja cam 20 de pensiuni acolo, şi oamenii tot construiesc, se tot extind. Domniţa Ilieş, gazda noastră şi proprietăreasa pensiunii cu acelaşi nume, una din cele mai vechi din localitate, ne creionează profilul comunei şi ne delectează cu istorii locale. Ea însăşi e un fel de Ancuţa, nu doar hangiţă, sau frumoasă, în cel mai bun stil tradiţional, ci şi cu o tolbă nu numai doldora de poveşti, dar şi de concepţii închegate asupra lumii şi vieţii.
Domniţa ne deapănă cum s-a ajuns la boom-ul agroturistic local: oamenii din Poienile Izei sînt foarte muncitori; pe vremea lui Ceauşescu lucrau la CAP-uri şi IAS-uri, dar mulţi dintre ei erau meşteri în lemn, constructori; după 1989, majoritatea au plecat în ţară să lucreze, apoi chiar în străinătate. Toţi cei care au fost în alte părţi, au cîştigat bani acolo, dar nu s-au gîndit să rămînă, ci s-au întors. Şi-au înălţat case falnice, fie ele din lemn, în stilul tradiţional, fie din cărămidă, cu unul sau două etaje. De aceea, spaţiu pentru găzduit turiştii este, slavă Domnului. Şi lumea nu are prejudecăţi faţă de oaspeţi, pentru că s-a dovedit, în timp, că aceştia nu fac rău, şi că se pot cîştiga bani frumoşi din omenirea lor. De altfel, Domniţa a testat ea însăşi acest lucru: în 1998, s-a trezit cu 4 francezi la poartă. Cu banii de la cei 4 francezi, a mai terminat o cameră. De atunci, s-a tot extins, acum ajungînd la o capacitate de 34 de persoane. Domniţa şi soţul ei construiesc încă 5 căsuţe de vacanţă, tot din lemn, pe terenul din jurul casei, fiecare cu baia ei, plus o mansardă, pentru un grup de tineri, şi un şopron de grădină, unde se poate lua masa. O cameră şi două mese pe zi costă 20 de euro, fără diferenţe între români şi străini. Dacă pînă anul acesta cei mai mulţi turişti au fost străini, anul acesta majoritatea au fost români, bucureşteni, dornici să-şi cunoască ţara.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)